Scoala Petelea

Inceputul scolii din Petelea este legat de, decretul imparatului Iosif al - II -lea, ce prevede infiintarea de scoli in fiecare sat cu 100 de familii. Cel care avea sa execute decretul imperial, cunoscut prin circulara episcopului Bob din februarie 1785 a fot Petru Maior. Acesta la randu-i a trasat sarcini si diecilor de a invata pruncii. Protocolul presidential episcopal din 21 mai 1803 care informeaza ca: ‘’ Diecii din Teleac, Petelea, Solovastru si Filpisu Mare cer a se face randuiala la protopopul locului Petru Maior, sa li se dea deplin din venitul patrafirului a triia parte si de nu din eclejie incasate din venitul tintirimului, de ai invata copii. Marturii in acest sens avem din situatia la invatamantului din 1896 ‘’, conform acesteia numarul copiilor de varstra scolara era de 349, din care frecventau scoala 286 de copii si la scoala de repetitive 76, au ramas in afara scolii 63 de copii. Din cei ce frecventau regulat scoala erau 84 de romani, 195 sasi si 7 maghiari, fiind mentionate doua scoli: una greco – catolica si una luterana, ambele confesionale. Scoala evanghelica luterana s-a infiintat o data cu parohia in secolul al XV-lea, avand déjà la inceputul secolului al XIX lea 3 invatatori. In anul 1883 edificiul a ars si s-a construit in acelasi an alt local de scoala cu 3 Sali de clasa , largit in 1900 cu 3 Sali de locuinta pentru director, 4 Sali mici destinate bibliotecii, salii profesorale si banca popular de credit. Scoala avea un buget de 1594 de florini’’ acoperit de catre familii si parohie. Primii invatatori mentionati : Fizi Carol, Karoly Albert, Holztrager Frederic. Scoala greco – catolica a fost infiintata in 1840 si a functionat intr-o casa cu chirie, in 1850 s-a construit un edificiu langa biserica cu o sala de clasa. Primii invatatori mentionati : Luca, Poll si Doroftei Vasile. Bugetul era doar de 200 de florini . Scolarii erau putini pe l a1900 doar 49 si 27 la scoala de repetitive iar invatator Damian Vasile. Inatatorul Butnar Ioan initiaza construirea unui nou local intre 1924 – 1925, prevazut cu 2 Sali de clasa , o sala festiva , o cancelartie si trei incaperi locuinta directorului. Lipsa documentelor de arhiva pana in 1945 face ca starea invatamantului sa fie cunoscuta mai sumar. Date referitor la stiutorii de carte toate din 1930, era de 1160 din 1943 total, marea majoritate cu instructive primara. Pana in 1940 au fost doua scoli : romana si germane, dupa trecerea Ardealului sub ocupatie maghiara, cea romana se transforma in scoala maghiara de stat, ramanand un singur post de invatator. Dupa 1944 cand mare parte din sasi emigreaza, scoala germane isi inceteaza activitatea fiind ocupata de cea romana. Intoracera unor sasi face ca in 1946 sa se infinteze sectia germane cu o singura clasa/invtator pana in 1962, pana atunci functionand si cea maghiara. Ocupatia maghiara au avut ca urmari distrugerea scolii si arhiva in totalitate astfel ca primul catalog si registru matricol dateaza din anul scolar 1944-1945. Reforma invatamantului din 1948 reorganizeaza scoala, acesta se desprinde de biserica. Creste numarul copiilor, scoala este modificata cu 4 Sali de clasa la scoala romaneasca si 8 Sali de clasa la cea fosta saseasca, introdusa lumina electrica, 1971 sunt parchetate salile de clasa, se aplica lambriuri, sobe de teracota. Biblioteca isi mareste fondul de carte care la inceput era de 90 de carti ajunge la 2.572 iar in present este de 7000 de volume. Dupa razboi s-a urmarit eliminarea analfabetilor, numarul lor fiind destul de mare , deoare multi nu au fost inclusi in sistemul de invatamant, unii erau foarte saraci largind numarul nestiutorilor de carte. Urmarind recensamintele dupa 1950 numarul copiilor a crescut deci si a elevilor, majoritari erau romanii, dintre cei care nu frecventau scoala erau majoritari rromi lipsiti de partea materiala. Numarul elevilor a crescut continuu astfel in anul scolar 1964-1965 functioneaza prima data clasa a VIII a cu 31 de elevi iar in 1971-1972 functioneaza prima data clasa a IX a. Sectia maghiara s-a reinfiintat in 1967, desfiintata si reluata in 1971 si in anul 1974. In 1973 se infiinteaza cursur la fara frecventa, in 1974 – 1975 apar clasele paralele I si II, 157 la clasele I - IV si 129 la clasele V – VIII. In prezent sunt clasele I-VIII . calase paralelela I – V iar pe viitor se vor mentine paralele se vor complete pana la clasa a VIII si cu u n procent tot maimare al elevilor de etnie rroma. La conducrea scolii sunt de mentionat directorii Fluieras Ioan, Anghel Constantin, Moldovan Ioan, Borda Mihail, Schertzer Andreiu. Gradinita a fost infiintata in 1946 cu un singur post pana in anul 1972 cind apare al doilea post, iar din 1974 apar 4 posturi, in present sunt 3 posturi. Din 1980 – 1981 apar clase paralele I – VIII, dupa 1990 numarul elevilor scade la clasele I-IV se mentin clase paralele pa cand la clasele V-VIII numarul a oscilat, nefiind clase paralele pana in clasa a VIII a .